Tai Chi

- Taiji Quan -
Boxul Adevarului Suprem sau meditatia in miscare


Înteleptul astfel practica Non-actiunea
Si învata pe altii prin exemplu, nu prin vorbe
Conducatorul se manifesta cu modestie,
Nu arata pozitii de putere
Tao te cing Lao Tzu

Cel mai bun exemplu de o arta martiala interna este Tai chi chuan (Taiji Quan).
Avand la baza miscarile uniforme si fluide, gratioase care contin aplicabilitate martiala ascunsa, reprezinta exercitii fizice ale spiritului, care ne ajuta sa ne echilbram fluxul si centrele energetice.
Practicata adecvat are multiple beneficii precum fizice (echilibrarea functiei si secretiei glandelor endocrine, mobilitate marita, crestere a imunitatii si a oxigenarii a tesuturilor, detoxifiere si reechilibrare pana la nivel celular), asa si psihice si energetice (creste acumularea de energie interna-chi si manipularea ei, echilibreaza meridianele energetice, mareste aura (campul electro-energetic protector in jurul corpului), relaxare mentala, eliberare de tensiuni si ganduri.
In continuare va prezint un articol care explica filosofia si spiritualitatea acestei arte martiale autentice scris de Ana Irina Ionescu.
Viziunea chinezilor asupra legaturii directe, biunivoce si stranse dintre corp si minte, suflet si spirit este una fascinanta, holistica, promitand restabilirea acelui echilibru dupa care tanjim cu atata ardoare. Daca in filosofia buddhista, trupul trebuie "depasit", "infrant", controlat, impreuna cu toate dorintele pe care le are, este sursa neplacerilor noastre si latura noastra primitiva ce trebuie dominata astfel incat sa ne putem elibera, la un moment dat, de sub jugul ei, filosofia daoista priveste corpul ca un receptacul al fortelor cosmice, ca pe un organism energetic fabulos, ce nu trebuie "distrus" ci imblanzit, educat, rafinat, astfel incat sa se puna in folosul sufletului si al spiritului. Corpul este vehiculul prin care sinele se exprima, o cale de acces catre trairi ce depasesc simturile primare, un aliat in demersul de autocunoastere. El ne arata limitele umane, insa ne lasa sa privim, ca prin gaura cheii, dincolo de acestea.

Impletind cunostiintele medicale cu filosofia daoista, practicile I Ching si respectul fata de natura, TaiJi Quan (Boxul supremei perfectiuni sau meditatia in miscare) este un stil de arte martiale intern (deoarece atentia este indreptata catre procesele interioare-organice sau psihice- si mai putin pe latura exterioara, a formei si puterii corpului), devenita sport national in tara de origine si constituind un ingredient indispensabil vietii sanatoase a oricarui chinez. Este o arta martiala de aparare, insa scopul principal este acela de a restabili legatura pozitiva dintre minte si corp. Cuprinde doua stiluri, Yang- centrat pe latura medicala, si Chan, pe cea martiala, de lupta. Este alcatuit din mai multe miscari, forme, ce alcatuiesc o suita, numita tao lu. Fiecare forma are o denumire proprie si a fost inspirata de o miscare animala sau de postura unui animal, pe care cu timpul discipolii au "rafinat-o", tao lu-ul in sine suferind diferite modificari de-a lungul timpului. Fiecare forma este pusa in legatura cu o stare sau un proces psihic. In cel din urma, aceste forme se adreseaza direct unui organ sau unei functii organice, unor sisteme corporale, iar practicarea individuala sau in cadrul tao lu-ului a acestor miscari faciliteaza constientizarea relatiei pe care o avem cu acel segment sufletesc/corporal (constientizam deschiderea, linistea sau energizarea sau, dimpotriva, blocajul). Acestor trei dimensiuni (legenda, psihicul si materialul) se ataseaza dimensiunea energetica, bazata pe principiile medicinei chinezesti.

De exemplu, a 3-a forma din tao lu-ul de 24 de forme se numeste "cocorul alb isi desface aripile" (Bai He Liang Chi) (cocorul are un loc aparte in cultura chineza, dansul sau reprezentand puterea de a zbura si prin urmare, aceea de a ajunge pe insula Nemuritorilor, fapt pentru care in legendele chinezesti, Nemuritorii calaresc pe cocori albi, simbol al puritatii). Exersarea formei faciliteaza punerea in contact cu onoarea, deschiderea catre lumea inconjuratoare, exprimarea mandriei si a fortei interioare. Este o forma statica- o postura-, spre deosebire de altele, ce trebuie "punctata". Este impunatoare si felul in care realizam aceasta miscare ne dezvaluie in ce masura reusim sa exprimam aceste calitati si trasaturi umane in viata noastra. Corporal, actioneaza purificator asupra coloanei, datorita verticalitatii ce trebuie mentinuta, asupra echilibrului ortostatic, iar energetic favorizeaza deschiderea plexului solar si a meridianelor principale ale bratelor si picioarelor.

Complexitatea acestei arte martiale se continua prin aprofundarea indispensabila a principiilor dupa care sunt realizate formele, in parte si inlantuite, in cadrul tao lu-ului. In primul rand, exista principiul circularitatii, ce presupune ca fiecare miscare sa fie realizata in mod circular, fiind interzise "rupturile" in forma- adica unghiurilor- deoarece se considera ca energia circula nestingherita prin tot corpul atunci cand membrele si toate componentele corporale se afla in continuitate, in armonie. "Unghiurile" blocheaza cursul energetic, determinand blocaje, tensiuni si dureri, ingreunand, astfel, practicarea suitei.
Alt principiu important este cel al fluiditatii miscarilor. Fiecare forma decurge natural din cealalta, se naste din precedenta, reflectand ciclul perpetuu al devenirii si transformarii. Tao lu-ul se deruleaza precum un dans armonios, fluid si elegant, care “evita finalul” si se concentreaza pe devenire si transformare.
Un alt principiu este cel al usurintei miscarilor. Formele sunt realizate cu un minim de effort, fara a forta corpul sa faca ceea ce nu poate sau ceea ce nu este obisnuit sa faca. Este un mod de a ne arata respectul fata de el, de a-I intelege limitele si posibilitatile, si de a-l ajuta sa le depaseasca, incetul cu incetul, fara a a pune presiune. A-l trata cu blandete este primul pas catre a ne imprietenii cu el.
Un principiu la fel de important ca si celelalte, dar care poarta pecetea gandirii si simtirii chineze, este principiul polaritatilor, a lui Yin si Yang. Conform acestui principiu ce sta la baza tuturor formelor de exprimare, TaiJi Quan-ul este o reflectie fidela a modului in care energiile Yin si Yang emerg una din cealalta. Inlantuirea de miscari ne dezvaluie caracteristicile fiecarei energii (Yin- posturi joase, cufundari, miscari fluide, inspiratie, Yang- posturi inalte, uneori fixe, deschise, expiratie) dar si felul in care Yin-ul se transforma in Yang si invers. De asemenea, faptul ca orice miscare de tip principal Yin contine o submiscare Yang ne pune in contact cu natura nu numai duala a tuturor lucrurilor, dar si, cel mai important, complementara.

Rezultatul acestor caracteristici si principii este unul spectaculos. Ne aflam in fata unei arte martiale care reuseste sa unifice mintea si corpul, delicatetea si puterea, beneficiile medicale cu cele spirituale. Traversand secole, TaiJi Quanul si-a croit drum si in tarile occidentale, exersand o atractie puternica pentru mintea rationala si "liniara" a occidentalilor. Practicarea acestei arte martiale imbogateste si orizonturile culturale, datorita faptului ca, antrenat sa dezlegi complexitatea Taiji-ului, cauti sa intelegi filosofia din spatele lui si in alte forme (pictura, caligrafie, medicina). Natura TaiJi Quanului il face usor adaptabil oricarei varste si oricarui nivel de intelegere. Practicarea lui implica depasirea graduala a diferitelor nivele de complexitate (exista tao lu-uri cu un numar din ce in ce mai crescut de forme (108 forme), cu ritmuri mai lente sau mai rapide de realizare, cu sabia- este unul dintre cele mai gratioase stiluri). Motivele practicarii, de asemenea, pot fi clar delimitate, unii cautand vindecare, altii deschidere sufleteasca spre un alt modus vivendi, mult mai activ, mult mai plenar. Aparenta pasivitate a miscarilor ascunde o forta si un dinamism ce pot fi doar intuite de catre privitor, dar simtite cu toata fiinta de cel care le realizeaza. Starea meditativa este o cosecinta naturala a practicarii, insa, desi vine de la sine, e si un scop catre care se tinde: dobandirea calmului, a linistii interioare. Taiji-ul poate fi realizat individual sau in colectiv, in suita sau in forme singulare, in spatiu inchis sau in natura, de dimineata sau seara. Il putem practica strict pentru beneficii fizice, medicale, sau pentru modelarea armonioasa a corpului, ca hobby sau ca pasiune, avand astazi posibilitatea si unei performate, datorita concursurilor anuale de Wushu. Chiar daca studiind stilul Yang accentul nu cade pe latura martiala, nu trebuie uitat faptul ca in spatele formelor se afla intentii martiale, iar pentru o intelegere deplina a Taijiului, este importanta si exersarea acestei laturi- cu partener-, neuitand ca dobandirea unor cunostinte de lupta nu este scopul principal.

Frumusetea Taijiului mai rezida si intr-un aspect: prin practicarea lui, firea omului se dezvaluie- cu toate calitatile si slabiciunile lui (din acest motiv tao luul practica de fiecare persoana, in afara competitiei, este foarte personalizat), si in acelasi timp prin studiu indelungat, aceeasi fire poate fi modelata, pentru ca, asa cum am amintit in exemplul formei 3- Cocorul isi flutura aripile- fiecare forma ne pune in situatia de a exprima o anumita latura personala, care, daca este un deziderat, o putem cultiva si exersa mai des.