CURSURILE SE DESFASOARA DE 2 ORI PE SAPTAMINA marti si joi, intre orele18-19.30, la ECRAN CLUB, Sos Grozavesti 82, sect 6, Bucuresti, statia metrou Politehnica
CONTACT: VASKO-TEL.0765917981
Wing Chun tradus înseamnă Primăvara Eternă sau Primavăra veselă, si reprezintă prenumele fondatoarei acestui stil.
Tranziția de putere între două dinastii a creat apariția unor grupuri locale care încercau să câștige influență și putere. Într-unul din atacurile acestora tatăl fetei a fost rănit și chiar Wing Chun însăși a fost rănită când a intervenit, cu toate că studiase Kung Fu în templul Shaolin de la vârsta de 7 ani cu una din călugărițele maestru de acolo al cărui nume era Ng Mui.
Nu numai că tatăl ei fusese învins, dar conducatorul grupului dorea sa o ia de soție pe Yim Wing Chun. Tânăra Wing Chun a fost foarte dezamăgită de acestea și a căzut într-o stare de profundă meditație. Într-o zi, în plimbările ei meditative, Yim Wing Chun a fost martora unei lupte între un Șarpe și un Cocor.
Fascinată, a înțeles că găsise răspunsul la întrebările ei: Efortul concentrat, combinat cu viteza maximă, pot înfringe un adversar, indiferent dacă forța sau puterea acestuia este superioară Ținând cont de lupta dintre cele două animale salbatice, Yim Wing Chun a modificat și rafinat ceea ce deja invățase în Shaolin.
Pentru a verifica eficiența acestor modificari, a provocat și combătut in lupta cu succes pe banditul care îi atacase familia și încerca sa o ia de soție.
Genealogia stilului Wing Chun până in la YipMan
Dupa o perioada Yim Wing Chun s-a maritat cu Leung Bok Chau pe care l-a invatat acest stil. Acesta a denumit forma de lupta Wing Chun ca forma de respect petru sotia lui si fondatoarea stilului. La rindul lui Leung Bok Chau l-a invatat Wing Chun pe Leung Lan Kwai.Acesta l-a invatat pe Wong Wah Bo care era membrul unei trupe de opera pe o junca (corabie chinezeasca).
Pe aceasta corabie se mai aflau in acelasi timp Leung Yee Tei si un calugar Chi Shin care fugise din Siu Lam = Shaolin si care muncea deghizat in bucatar pe aceasta corabie.Acest calugar l-a invatat pe Leung Yee Tei tehnica prajinei de lemn de 6 poli si jumatate.
Leung Yee Tei era foarte apropiat de Wong Wah Bo si la rindul lui i-a aratat acestuia tehnica prajinii pe care la rindul lui a incorporat-o in Wing Chun. Wong Wah Bo l-a invatat mai departe pe Leung Jan, un doctor naturist din provincia Fat Shan.
Acesta a progresat in Wing Chun Kung Fu devenind unul dintre cei mai priceputi maestrii ai timpului lui si combatind cu succes multi adversari. Leung Jan a devenit mai tirziu profesorul lui Chan Wah Shan.
Acesta la rindul lui a avut mai multi elevi: Ng Siu Lo, Ng Chung So, Chan Yu Min, Lui Yu Jai si unul dintre cei mai cunoscuti Yip Man. Am putea spune ca Yip Man este cel care a introdus Wing Chun in secolul 20 si de ce nu, prin ai sai elevi, mai departe in secolul 21.
Genealogia stilului Wing Chun de la Yip Man până în zilele noastre
Studenții lui Yip Man și elevii lor:http://www.cebridge.com.au/Ipman
--Motoanca (discuție) 3 ianuarie 2010 01:10 (EET)Traian S Gabrian
Structura
Tehnicile acestui stil (Wing Chun) sint organizate precum urmeaza
- Trei forme cu mâna goală
| 小念頭 | Siu Nim Tao (小念頭; pinyin: xiǎo niàn tóu; Cantoneză Yale: síu nihm tàuh; "mica idee" sau "mica fantezie". Sau latinizat Siu Lim Tao, Sil Lum Tao. | Prima si cea mai importanta forma în Wing Chun. Siu Lim Tao este fundația sau "sămânța" artei din care provin toate celelalte forme și tehnici următoare.[1][2] pentru alte școli în aceasta fază se creeaza motorul.[3] Unele școlii considera poziția de lupta simetrică ca pozitia fundamentala de luptă, pe cand alții o văd ca pe o poziție de antrenament folosita pentru a își perfecționa tehnicile.[4] Regulile și structurile fundamentale ale acestei arte sânt invățate în aceasta fază.Folosind o comparatie din industria automobilelor:În aceasta fază se creeaza șasiul. | |
|---|---|---|---|
| 尋橋 | Chum Kiu (尋橋; pinyin: xún qiáo; Cantoneză Yale: cham4 kiu4; "Cautând Puntea". Alternativ "Puntea Cazatoare" pinyin: chen qiáo; Yale Cantonese: sám kìuh;) | A doua forma Chum Kiu se concentreza asupra mișcărilor coordinate ale corpului și asupra tehnicilor de penetrație a defensei adversarului adica "crearea puntei peste vid" între practicant și oponent și avansarea cu succes către acesta pentru a îi distruge echilibrul și structura.[5][6] În această fază se învață si perfecționează atacurile de la mica distanță cu coturile și genunchii. Tot aceasta forma ne arată metodele de recuperare a poziției optimale de lupta precum și liniei centrale din structura formei Siu Nim Tao în cazul în care aceasta a fost compromisă. Pentru unele școli greutatea corpului în momentul loviturii este foarte importanta, daca provine din pivotare(rotație) sau avansare prin pas inainte(translație). De asemeni pentru unele școli, această forma reprezintă motorul mașinii. Pentru școlile care folosesc interpretarea "podului căzător", în această formă se pune mare accent pe "înrădăcinare" adăugând o mișcare multi-dimensională și în spirală la motorul deja în plină evoluție. | |
| 鏢指 | Biu Tze (鏢指; pinyin: biāo zhǐ; Cantoneză Yale: bìu jí; "degetele penetrante") | A treia formă, Biu Jee, este compusă din tehnici la distanțe extrem de mici și la distanțe extrem de mari, lovituri cu piciorul și seceri, și "tehnici de urgență" opentru a contra ataca când structura și linia centrala a fost serios compromisă și de asemeni când practicantul a fost rănit foarte serios.[7] În Chum Kiu se dezvoltă mai multă forță prin pivotarea corpului și prin pașirea înainte, fiind necesară o mai mare mobilitate a trenului superior dar implicând mai multă libertate de mișcare. Astfel de mișcări sânt acompaniate de lovituri la distanță mică cu coatele și lovituri cu degetele în gâtul adversarului.Pentru anumite școli aceste lovituri reprezintă turbo-șargerul mașinii. Pentru alte școli însă poate fi privită ca o trusă de urgență care niciodată nu ar trebui sa fie folosită pentru a recupera "motorul" când acesta a fost pierdut. Totuși alte școli consideră această formă ca fiind "mortală" iar tehnicile ca fiind producatoare imediate de răni și din acest motiv nu ar trebui utilizate decât în ultima instanță. O zicală wing chun spune că "Biu Jee nu pleacă nicăieri." Unii interpretează aceasta spunând că aceasta formă ar trebuii ținută secret, alții o interpretează spunând că nu ar trebui să fie folosită dacă există o altă alternativă. |
- Manechinul de Lemn
| 木人樁 | Muk Yan Jong (木人樁; pinyin: mùrénzhuāng; Cantoneză Yale: muhk yàhn jòng; "manechinul de lemn") | Forma Muk Yan Jong este practicată pe un "manechin de lemn", un stâlp gros de lemn cu trei brațe și un picior montata pe un cadru de cu amortizoare și reprezentând un oponent uman. Deși acesta este o reprezentare a unui oponent uman, ea nu reprezinta intruchiparea unui inamic fizic,dar mai degrabă a unuia energetic. Practica pe Manechinul de Lemn țintește către rafinarea ințelegerii practicantului a unghiurilor, pozițiilor, și a pașilor precum și a tehnicii de dezvoltare maximă a forței corporale. În această fază are loc înțelegerea completă a formelor precedente și aplicația acestora ca un tot indestructibil. |  |
|---|
- Doua forme cu arme
| 八斬刀 | De asemenea cunoscut ca Yee Jee Seung Do ("Cuțitele duble cu forma paralelă") și Baat Jaam Do (Cuțitele cu opt tranșe"). | O formă care implică utilizarea unei perechi de cuțite mari"Cuțitele fluture", ceva mai mici decât cele două săbii (Dao). Din punct de vedere istoric cuțitele mai erau cunoscute ca Dit Ming Do ("Viață-Cuțite ce iau"). | |
|---|---|---|---|
| 六點半桿 | Luk Dim Boon Kwun,sau "Prăjina de șase poli și jumătate". | "Prajina Lunga" — o prăjină lungă de lemn cu o dimensiune undeva între 8 și 13 picioare (unitate) lungime. Denumită de altfel și "Prăjina Dragon" de unele școli. Pentru unele școli utilizarea "Prăjina de Șase Puncte și jumătate", este folosită de asemeni și în lupta așa zisă neânarmată prin utilizarea următoarelor 7 principii ale formei Luk Dim Boon Kwun(Tai-înrădăcinare, lan-expansiune, dim-șoc, kit-deviere, got-întrerupere, wan-încercuire, lau-fluiditate). Numele de prajina de șase puncte și jumătate provine de la aceste 7 principii, la care se adaugă un ultim principiu:Lau, sau Fluiditatea în jumătăți de măsură. |
(EET)Traian S.Gabrian
Wing Chun în România
În România, stilul wing chun a început să fie practicat la începutul anilor 1980 în Târgu Mureș[necesită citare]. Există cel puțin un grup de practicanți în București.
În mod sigur nu era un wing chun „pur”, ci amestecat cu diverse alte elemente de luptă.
Prima persoană recunoscută să fi predat semi-public a fost Bozsnik Mihaly. Acesta era student la facultatea de medicină din Târgu Mureș și a format un prim grup de practicanți.[necesită citare]
L-a terminarea facultății (1983-1984) și plecarea acestuia din țară, grupul s-a destrămat[necesită citare], rămânând totuși practicanți independenți. Situația a stagnat până la revoluție, după 1990, odată cu explozia informațională, apărând mai multe grupuri de practicanți.
Este de remarcat că majoritatea acestor grupuri studiau după cărți și videocasete, practic contactul cu un maestru autentic fiind inexistent. Prin urmare și stilul practicat era un hibrid între ceea ce se deducea din materialul informativ respectiv și experiența personală (eventual în alte stiluri) a instructorului.
În această perioadă se remarcă activitatea grupării din Iași (condusă de Narciz Tasca), București (Dan Stanciu), Reghin (Iosif Barabas, unul din puținii elevi ai maestrului Bozsnik).[necesită citare]
În 1996 apar primele cluburi de wing tsun (școala maestrului Leung Ting), deschise de instructori din Ungaria. Utilizând reclama agresivă, aceste cluburi se dezvoltă exploziv, în scurt timp apărând grupuri de practicanți în Oradea, Timișoara, Arad, Reșița, Cluj[necesită citare].
În 1998 în România are loc vizita maestrului Leung Ting, în Timișoara[necesită citare]. Este primul maestru chinez care vizitează România. Tot în 1998 are loc și vizita maestrului Derek Vernon la Iași. Începând cu anul 2000 contactele cu maeștrii autentici se intensifică (Emin Boztepe, Klaus Brandt, și Maday Norbert în Timișoara, Donald Mak la Cluj).
In 2001 s-a in fiintat Clubul Sportiv Wing Chun Baia Mare de catre membru fondator Elian Micu in calitate de presedinte, este o asociatie nonprofit, cu caracter social, stiintific, educativ si sportiv, scopul fiind de a organiza si desfasura activitati de initiere si dezvoltare la nivel national a artelor martiale prin practicarea Kung-Fu-ului.
adaptare dupa WIKIPEDIA
